![[Valid RSS]](images/valid-rss-rogers.png "Valid RSS")
This is a valid RSS feed.
This feed is valid, but interoperability with the widest range of feed readers could be improved by implementing the following recommendations.
<guid isPermaLink="false"></guid>
^
<p><img decoding="async" fetchpriority="high" src="http://platformarealitate ...
<p><img decoding="async" fetchpriority="high" src="http://platformarealitate ...
<p><img decoding="async" fetchpriority="high" src="http://platformarealitate ...
<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0" xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/" xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom" xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/" xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/" > <channel> <title>Realitatea Financiară</title> <atom:link href="https://realitateafinanciara.net/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" /> <link>https://realitateafinanciara.net</link> <description>Știri financiare</description> <lastBuildDate>Sun, 19 May 2024 13:33:05 +0000</lastBuildDate> <language>ro-RO</language> <sy:updatePeriod> hourly </sy:updatePeriod> <sy:updateFrequency> 1 </sy:updateFrequency> <item> <title>Industria IT, unul dintre motoarele economiei românești, în criză. Se fac concedieri masive</title> <link>https://realitateafinanciara.net/industria-it-unul-dintre-motoarele-economiei-romanesti-in-criza-se-fac-concedieri-masive/</link> <dc:creator><![CDATA[Iulian budusan]]></dc:creator> <pubDate>Sun, 19 May 2024 13:33:03 +0000</pubDate> <category><![CDATA[CUB]]></category> <category><![CDATA[IT&C]]></category> <category><![CDATA[Piața muncii]]></category> <category><![CDATA[Profit & Loss]]></category> <category><![CDATA[Tehnologie]]></category> <category><![CDATA[comcedieri industria it]]></category> <category><![CDATA[concedieri programatori]]></category> <guid isPermaLink="false">https://realitateafinanciara.net/?p=57624</guid> <description><![CDATA[După compania franceză Gameloft, care își închide sediul din România și îi dă afară pe toți angajații, urmează alte două mari companii din industria IT să facă disponibilizări masive. Expertul în HR Doru Șupeală, citat de mai multe publicații printre care și Adevărul a arătat că după vestea închiderii biroului Gameloft de la Cluj a […]]]></description> <content:encoded><![CDATA[<h4 class="wp-block-heading">După compania franceză Gameloft, care își închide sediul din România și îi dă afară pe toți angajații, urmează alte două mari companii din industria IT să facă disponibilizări masive.</h4> <p>Expertul în HR Doru Șupeală, citat de mai multe publicații printre care și Adevărul a arătat că după vestea închiderii biroului Gameloft de la Cluj a primit un val de mesaje de la angajați ai altor companii din sectorul IT și Tehnologie din România.</p> <p>„Foarte mulți dintre cei care mi-au scris se plâng de faptul că sunt concediați abuziv sau, și mai rău, sunt presați psihologic să își dea demisia, pentru ca firmele să nu fie obligate să le plătească salarii compensatorii”, a precizat acesta.</p> <p>Sursa citată arată că Atos Global Delivery Center România, o firmă multinațională de servicii de tehnologie digitală, ar pune presiune pe angajați pentru a renunța la locul de muncă.</p> <p>Din informațiile noastre, cele mai ”discrete” disponibilizări ar avea loc însă la două dintre cele mai mari companii de IT din România. Cognizant Softvision si Endava.</p> <h2 class="wp-block-heading"><strong>Comunică doar când fac angajări nu și concedieri</strong></h2> <p>Acum două luni, mai mulți angajați ai Cognizant Softvision, companie din Cluj preluată de americanii de la Cognizant reclamau existența mai multor ”valuri de concedieri”. Informația a fost prezentată pe site-ul lui Doru Șupeală în martie 2024. ”de la începutul anului 2024, firma a disponibilizat peste 100 de angajați, mai ales din departamentele de IT support (operațional și call center) și Human Resources”, se arată în articolul publicat la data respectivă.</p> <p>Chiar din 2023, același autor arăta că mai mulți angajați ai Cognizant au fost supuși unor abuzuri. </p> <p>Compania Cognizant are o prezentă discretă în presă și comunică exclusiv când este ”de bine”. Acum trei ani, mai multe publicații titrau ”Cognizant Softvision România a angajat 1.000 de programatori în primele 11 luni ale anului”. Cifrele publice de pe platforma Termene.ro arată că numărul angajaților COGNIZANT TECHNOLOGY SOLUTIONS ROMANIA ajunge în 2022 la 2.500. Dacă cifra pe care o va publica fosta Softvision pentru anul 2023 scad, atunci informațiile pe surse care vorbesc de concedieri de ordinul sutelor la această companie, se vor confirma.</p> <p>Compania Endava, unul dintre cei mai puternici actori de pe piața IT din România, cu peste 4.500 de angajați la nivelul lui 2022, s-ar confrunta încă de anul trecut cu disponibilizările.</p>]]></content:encoded> </item> <item> <title>România, victima ambițiilor „verzi” ale UE. A scăzut producția de cărbune, au explodat importurile</title> <link>https://realitateafinanciara.net/romania-victima-ambitiilor-verzi-ale-ue-a-scazut-productia-de-carbune-au-explodat-importurile/</link> <dc:creator><![CDATA[Iulian budusan]]></dc:creator> <pubDate>Sat, 18 May 2024 10:51:15 +0000</pubDate> <category><![CDATA[Companii]]></category> <category><![CDATA[CUB]]></category> <category><![CDATA[Energie]]></category> <category><![CDATA[Industrie]]></category> <category><![CDATA[romania carbune]]></category> <category><![CDATA[romania productie carbune]]></category> <guid isPermaLink="false">https://realitateafinanciara.net/?p=57622</guid> <description><![CDATA[Programul verde lansat de Comisia Europeană lovește puternic în economia Românie, strâns legată de resurse energetice clasice, precum cărbunele. Producţia de cărbune net a României a totalizat, în primele trei luni ale acestui an, 511.600 tone echivalent petrol, fiind cu 11,6% mai mică (minus 66.900 tep) faţă de cea din perioada similară din 2023, conform datelor centralizate […]]]></description> <content:encoded><![CDATA[<h4 class="wp-block-heading">Programul verde lansat de Comisia Europeană lovește puternic în economia Românie, strâns legată de resurse energetice clasice, precum cărbunele.</h4> <p>Producţia de cărbune net a României a totalizat, în primele trei luni ale acestui an, 511.600 tone echivalent petrol, fiind cu 11,6% mai mică (minus 66.900 tep) faţă de cea din perioada similară din 2023, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).</p> <p>Importurile de cărbune net au fost, în perioada menţionată, de 52.000 tep, mai mari cu 13.700 tep (plus 35,8%) faţă de ianuarie-martie 2023.</p> <p>În ultima prognoză a echilibrului energetic, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză semnala că, până în anul 2026, dinamica producţiei de cărbune, cât şi importul sunt prevăzute în scădere, pe măsură ce alte capacităţi de producţie de energie vor fi puse în funcţiune.</p> <p>Astfel, în 2024, producţia se va reduce cu 6,7% (la 2,525 milioane tep) şi importurile tot cu 6,7% (la 195.000 tep), în 2025 cu 8,6% (la 2,31 milioane tep), respectiv cu 4,5% (la 185.000 tep), şi în 2026 cu 10,2% (la 2,075 milioane tep), respectiv cu 2,5% (la 180.000 tep).</p>]]></content:encoded> </item> <item> <title>După ani de amânări, România va finaliza centrala pe gaz de la Iernut</title> <link>https://realitateafinanciara.net/dupa-ani-de-amanari-romania-va-finaliza-centrala-pe-gaz-de-la-iernut/</link> <dc:creator><![CDATA[Iulian budusan]]></dc:creator> <pubDate>Sat, 18 May 2024 06:14:11 +0000</pubDate> <category><![CDATA[Companii]]></category> <category><![CDATA[Energie]]></category> <category><![CDATA[centrala iernut]]></category> <category><![CDATA[independenta energetica romania]]></category> <category><![CDATA[investitii energie]]></category> <guid isPermaLink="false">https://realitateafinanciara.net/?p=57620</guid> <description><![CDATA[Centrala termoelectrică de la Iernut va fi gata în luna decembrie a anunţat, vineri, ministrul Energiei, Sebastian Burduja. Centrala termoelectrică de la Iernut va fi gata în luna decembrie, în grafic fiind şi alte investiţii precum Neptun Deep şi Mintia, a anunţat, vineri, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la un eveniment de specialitate. „În ceea ce […]]]></description> <content:encoded><![CDATA[<h4 class="wp-block-heading">Centrala termoelectrică de la Iernut va fi gata în luna decembrie a anunţat, vineri, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.</h4> <p><strong>Centrala termoelectrică de la Iernut va fi gata în luna decembrie, în grafic fiind şi alte investiţii precum Neptun Deep şi Mintia, a anunţat, vineri, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, la un eveniment de specialitate.</strong></p> <p>„În ceea ce priveşte investiţiile în zona de gaz, avem totul în grafic pentru Neptun Deep, avem totul în grafic pentru Iernut. La început de decembrie – am vorbit săptămânile trecute cu antreprenorul Duro Felguera – ne pregătim să fim acolo cu toţii şi să marcăm în sfârşit această investiţie. Ştiu că domnul Ivan (Virgiliu Ivan, directorul Dispeceratului Energetic Naţional, n.r.) e cel mai bucuros că e în centru, este în inima sistemului energetic românesc Iernutul. Vom avea, deci, o investiţie finalizată şi extrem de importantă: centrala pe gaz, modernă, la Iernut. Apoi, într-adevăr, şi Mintia este în grafic. Chiar zilele trecute am văzut imagini cu turbina de dimensiuni record care urmează să fie livrată în România – şi asta înseamnă 1.700 de MW putere instalată”, a menţionat Burduja, la conferinţa cu tema „Provocări pentru şi de la regenerabile”, organizată de Focus Energetic.</p> <p>Totodată, ministrul a făcut referire la centrala în cogenerare de la Craiova, de 300 MW, care va fi construită cu bani din PNRR.</p> <p>„Acolo, în continuare, funcţionăm pe cărbune. Aşa cum ştiţi, se desfăşoară procedurile de achiziţie, s-au semnat toate contractele premergătoare. Am vorbit de Neptun Deep 2027, România are toate şansele să fie primul producător de gaz din Uniunea Europeană şi acest gaz va putea fi valorificat în energie electrică, în toate aceste noi capacităţi la care se lucrează – şi nu sunt singurele. Categoric avem şi Işalniţa, avem şi Turceni, deci încă 1300 de MW. Şi acolo lucrurile progresează şi sunt bune din punctul meu de vedere”, a adăugat ministrul.</p>]]></content:encoded> </item> <item> <title>Multă lume la Bursa Locurilor de Muncă, puțini oameni angajați pe loc</title> <link>https://realitateafinanciara.net/multa-lume-la-bursa-locurilor-de-munca-putini-oameni-angajati-pe-loc/</link> <dc:creator><![CDATA[Iulian budusan]]></dc:creator> <pubDate>Sat, 18 May 2024 06:10:52 +0000</pubDate> <category><![CDATA[CUB]]></category> <category><![CDATA[Piața muncii]]></category> <category><![CDATA[Profit & Loss]]></category> <category><![CDATA[bursa locuri munca]]></category> <category><![CDATA[locuri munca bucuresti]]></category> <guid isPermaLink="false">https://realitateafinanciara.net/?p=57618</guid> <description><![CDATA[Deși au participat aproape 34.000 de persoane la Bursa Locurilor de Muncă, numai 629 au fost angajate pe loc. Ministerul Muncii spune că aproape 39.000 de locuri de muncă au fost oferite de cei 2.270 de angajatori prezenţi la eveniment. Un număr de 33.784 de persoane au participat vineri la Bursa Generală a Locurilor de Muncă, […]]]></description> <content:encoded><![CDATA[<h4 class="wp-block-heading">Deși au participat aproape 34.000 de persoane la Bursa Locurilor de Muncă, numai 629 au fost angajate pe loc. Ministerul Muncii spune că aproape 39.000 de locuri de muncă au fost oferite de cei 2.270 de angajatori prezenţi la eveniment.</h4> <p><strong>Un număr de 33.784 de persoane au participat vineri la Bursa Generală a Locurilor de Muncă, organizată de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) la nivel naţional, iar 629 au fost angajate pe loc, informează Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS) pe pagina de Facebook.</strong></p> <p>https://www.facebook.com/plugins/post.php?href=https%3A%2F%2Fwww.facebook.com%2FMinisterul.Muncii.Romania%2Fposts%2Fpfbid0MRCMDPbTXyRZqLAFhRULNbZ5UcJSn8Mzpc1XeZRLRd8JUQMVySCQ5Ah5ZxbGwSSLl&show_text=true&width=500&is_preview=true<br><br>Potrivit sursei citate, aproape 39.000 de locuri de muncă au fost oferite de cei 2.270 de angajatori prezenţi la Bursa Generală a Locurilor de Muncă, iar din numărul total de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă 11.098 au fost selectate în vederea încadrării, dintre care 28 de tineri cu risc de marginalizare socială, iar 629 au fost deja angajate.<br><br>MMSS precizează că, din numărul total de 33.784 de participanţi la această ediţie a Bursei, 412 au fost tineri cu risc de marginalizare socială şi 65 de persoane refugiate din Ucraina.<br><br>„Astfel de evenimente, care facilitează întâlnirea directă a angajatorilor cu forţa de muncă, sunt extrem de utile şi mă bucură interesul manifestat de ambele părţi, precum şi rezultatele obţinute. Sunt convinsă că numărul celor care vor obţine un loc de muncă, pe lângă cei 629 de oameni angajaţi astăzi în cadrul bursei, va creşte considerabil”, a declarat ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Simona Bucura-Oprescu.<br><br>Principalele ramuri de activitate cărora le corespund meseriile în care au fost încadrate pe loc cele 629 de persoane sunt următoarele: construcţii de clădiri (139), tăbăcirea şi finisarea pieilor (74), comerţ cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor (61), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (55), restaurante şi alte servicii de alimentaţie (51), industria alimentară (33), activităţi şi de investigaţii şi protecţie (25) etc.<br><br>În ceea ce priveşte persoanele cu studii superioare, principalele meserii în care au fost angajate pe loc au fost: inginer, director societate comercială, economist, administrator societate comercială etc.<br><br>„Bursa Locurilor de Muncă este un eveniment esenţial pentru susţinerea angajatorilor în demersurile lor de identificare a forţei de muncă necesare dezvoltării economice. Este necesar să continuăm să sprijinim mediul economic pentru ca acesta să rămână performant şi competitiv”, a afirmat, la rândul său, preşedintele ANOFM, Florin Cotoşman, prezent la Bursa organizată de AJOFM Argeş.<br><br>Evenimentul a avut loc în 76 de locuri din ţară.</p>]]></content:encoded> </item> <item> <title>Bogdan Chirițoiu are încredere în sistemul bancar: „N-am văzut motive să intervenim în tranzacțiile care sunt în desfășurare”</title> <link>https://realitateafinanciara.net/bogdan-chiritoiu-are-incredere-in-sistemul-bancar-n-am-vazut-motive-sa-intervenim-in-tranzactiile-care-sunt-in-desfasurare/</link> <dc:creator><![CDATA[Iulian budusan]]></dc:creator> <pubDate>Fri, 17 May 2024 15:30:13 +0000</pubDate> <category><![CDATA[Bănci]]></category> <category><![CDATA[CUB]]></category> <category><![CDATA[Macro]]></category> <category><![CDATA[Piete]]></category> <category><![CDATA[Profit & Loss]]></category> <category><![CDATA[Bogdan Chiritoiu]]></category> <category><![CDATA[Consiliul Concurentei]]></category> <category><![CDATA[sistem bancar romania]]></category> <guid isPermaLink="false">https://realitateafinanciara.net/?p=57616</guid> <description><![CDATA[Președintele Consiliului Concurenței spune că nu vede mari probleme în sistemul bancar românesc, deși critică faptul că România are cea mai scăzută pondere a activelor bancare în PIB din Uniunea Europeană. Concluziile investigaţiei sectoriale privind sectorul bancar vor fi publicate în curând, dar, în linii mari, nu suntem îngrijoraţi în momentul de faţă privind evoluţia […]]]></description> <content:encoded><![CDATA[<h4 class="wp-block-heading">Președintele Consiliului Concurenței spune că nu vede mari probleme în sistemul bancar românesc, deși critică faptul că România are cea mai scăzută pondere a activelor bancare în PIB din Uniunea Europeană.</h4> <p>Concluziile investigaţiei sectoriale privind sectorul bancar vor fi publicate în curând, dar, în linii mari, nu suntem îngrijoraţi în momentul de faţă privind evoluţia sectorului, a declarat, vineri, preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.</p> <p>„O să publicăm în curând concluziile investigaţiei noastre sectoriale, analiza sectorială pe care am făcut-o privind sistemul bancar. Doar câteva lucruri o să spun în momentul de faţă. Unu- vedem un proces de consolidare în piaţa bancară. Sunt o serie de operaţiuni care au loc în momentul de faţă sau care se prefigurează. Desigur, le vom analiza pe fiecare în parte, dar, în linii mari, nu suntem îngrijoraţi în momentul de faţă privind evoluţia sectorului”, a spus Chiriţoiu la a 17-a ediţie a Conferinţei Internaţionale „Perspectives în Banking and Financial Law”.</p> <p>Preşedintele autorităţii de concurenţă a subliniat că instituţia pe care o conduce colaborează strâns cu Banca Naţională a României, care asigură supravegherea prudenţială, şi, până acum, nu au fost văzute motive pentru a interveni în tranzacţiile în desfăşurare.</p> <p>„Împreună, până acum n-am văzut motive să intervenim în tranzacţiile care sunt în desfăşurare, apreciind stabilitatea remarcabilă pe care sistemul bancar românesc a avut-o în ultima perioadă şi faptul că am trecut prin crizele recente fără hopurile pe care le-am văzut în alte state”, a afirmat Bogdan Chiriţoiu.</p> <p>Acesta a atras atenţia însă că sunt şi lucruri care nu arată atât de bine, precum deschiderea spre inovare a sectorului bancar şi penetrarea relativ scăzută în economie.</p> <p>„Văd că apare Revolutul, şi eu sunt client Revolut, şi succesul foarte mare pe care-l are Revolut în România îmi ridică semne de întrebare privind deschiderea spre inovare a sistemului nostru bancar.(…). Şi, iarăşi, problema mare şi veche şi nerezolvată a sistemului nostru bancar este penetrarea relativ scăzută în economie, faptul că avem cea mai scăzută pondere a activelor bancare în PIB din Uniunea Europeană”, a punctat preşedintele Consiliului Concurenţei.</p>]]></content:encoded> </item> <item> <title>Românii renunță la energia clasică în favoarea celei fotovoltaice și eoliene</title> <link>https://realitateafinanciara.net/romanii-renunta-la-energia-clasica-in-favoarea-celei-fotovoltaice-si-eoliene/</link> <dc:creator><![CDATA[Iulian budusan]]></dc:creator> <pubDate>Fri, 17 May 2024 15:23:28 +0000</pubDate> <category><![CDATA[Companii]]></category> <category><![CDATA[Energie]]></category> <category><![CDATA[energie eoliana]]></category> <category><![CDATA[energie fotovoltaica]]></category> <category><![CDATA[energie verde]]></category> <guid isPermaLink="false">https://realitateafinanciara.net/?p=57614</guid> <description><![CDATA[Peste 90% din autorizațiile de înființare de noi capacități de producție a energiei au fost luate pentru sisteme fotovoltaice și eoliene. Un număr de 145 de capacităţi energetice sunt în curs de construire în baza autorizaţiilor de înfiinţare pe care autoritatea de reglementare le-a emis, conform raportărilor din martie 2024, majoritatea fiind în fotovoltaic şi […]]]></description> <content:encoded><![CDATA[<h4 class="wp-block-heading">Peste 90% din autorizațiile de înființare de noi capacități de producție a energiei au fost luate pentru sisteme fotovoltaice și eoliene.</h4> <p>Un număr de 145 de capacităţi energetice sunt în curs de construire în baza autorizaţiilor de înfiinţare pe care autoritatea de reglementare le-a emis, conform raportărilor din martie 2024, majoritatea fiind în fotovoltaic şi eolian, a declarat, vineri, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu, la un eveniment de specialitate.</p> <p>„Avem, în raportările din luna martie 2024, un număr de 145 de capacităţi energetice în curs de construire, în baza autorizaţiilor de înfiinţare pe care autoritatea le-a emis. Nu este şedinţă în care să nu aprobăm noi autorizaţii de înfiinţare pentru noi capacităţi de producţie. Efervescenţa sectorului de regenerabil se vede pentru că 90% dintre ele sunt în capacităţi în fotovoltaic sau eolian”, a menţionat George Niculescu, la conferinţa cu tema „Provocări pentru şi de la regenerabile”, organizată de Focus Energetic.</p> <p>El a subliniat că oportunităţile pe care investiţiile în sectorul regenerabil le aduc sunt foarte importante pentru consolidarea sectorului energetic românesc.</p> <p>„Dacă sectorul regenerabil se împarte în două, mai nou avem un actor foarte important, prosumatorul, pe care îl punem tot în partea de regenerabil, care astăzi a atins capacitatea de producţie din fotovoltaic dispecerizabilă de 1.626 de MW. Prosumatorii însumau 1.554 de MW, la 29 februarie, conform ultimelor date pe care le avem, deci aproape unu la unu cu capacitatea fotovoltaică dispecerizabilă. Evident că trendul este ascendent, atât din punct de vedere al investiţiilor dispecerizabile, cât şi din punctul de vedere al consumatorilor. Investitorii au în continuare apetit spre a investi în acest sector”, a adăugat George Niculescu.</p> <p>El a subliniat că investiţiile în sectorul energetic şi cel regenerabil sunt foarte importante în continuare.</p> <p>„Întotdeauna am fost adeptul unui mix de producţie echilibrat, cu o componentă serioasă pe parte de regenerabil. Evident că trebuie să vorbim şi de investiţii care să producă energie electrică în bandă – şi sunt bucuros că proiectele reactoarelor 3 şi 4 ale Centralei de la Cernavodă sunt pe un drum bun, investiţiile de la Mintia decurg conform planului, Iernutul, la fel. Deci, vom avea energie în bandă. Sunt convins că investitorii din sectorul regenerabil iau în considerare capacităţile de stocare atunci când îşi proiectează investiţiile”, a mai spus şeful ANRE.</p> <p>George Niculescu a precizat că s-a observat angajamentul Guvernului şi a statului român, în general, faţă de aceste investiţii, în ceea ce priveşte cadrul legislativ.</p> <p>„Dacă înainte, în primul val al investiţiilor în sectorul regenerabil, cel mai mare risc era riscul legislativ, chiar în timpul perioadei în care am avut modificări dese ale Ordonanţei 27, aceste modificări au exceptat noile investiţii în regenerabil. Desele modificări ale Ordonanţei 27 au exceptat noile investiţii, suprataxarea neaplicându-se producătorilor de energie din surse regenerabile car urmau să investească şi să-şi termine capacităţile de producţie”, a mai spus preşedintele ANRE. </p>]]></content:encoded> </item> <item> <title>Transelectrica începe plata dividendelor, la sfârșitul lui iunie: 0,28 lei/acțiune</title> <link>https://realitateafinanciara.net/transelectrica-incepe-plata-dividendelor-la-sfarsitul-lui-iunie-028-lei-actiune/</link> <dc:creator><![CDATA[Iulian budusan]]></dc:creator> <pubDate>Fri, 17 May 2024 15:20:15 +0000</pubDate> <category><![CDATA[CUB]]></category> <category><![CDATA[Finanțe personale]]></category> <category><![CDATA[Investiții alternative]]></category> <category><![CDATA[Piața de capital]]></category> <category><![CDATA[Piete]]></category> <category><![CDATA[dividende transelectrica]]></category> <category><![CDATA[transelectrica plateste dividende]]></category> <guid isPermaLink="false">https://realitateafinanciara.net/?p=57612</guid> <description><![CDATA[Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica va începe pe 27 iunie 2024 plata dividendelor pentru 2023. Valoarea brută este de 0,28 de lei per acțiune. Plata se va efectua către acţionarii înregistraţi la data de 7 iunie 2024 în Registrul Acţionarilor TEL, prin intermediul Depozitarului Central SA (DC) şi al agentului de plată […]]]></description> <content:encoded><![CDATA[<h4 class="wp-block-heading">Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica va începe pe 27 iunie 2024 plata dividendelor pentru 2023. Valoarea brută este de 0,28 de lei per acțiune.</h4> <p>Plata se va efectua către acţionarii înregistraţi la data de 7 iunie 2024 în Registrul Acţionarilor TEL, prin intermediul Depozitarului Central SA (DC) şi al agentului de plată BRD – Group Societe Generale (BRD).</p> <p>„Impozitul va fi reţinut, declarat şi plătit la bugetul statului de către TEL în conformitate cu prevederile legale în vigoare, iar acţionarii vor încasa dividendele la valoarea netă. Potrivit legislaţiei incidente în vigoare, cota standard de impozitare este de 8%”, se menţionează în raport.</p> <p>Sursa citată precizează că obligaţia de plată a dividendelor nete cuvenite acţionarilor Transelectrica din rezultatul reportat existent în sold la 31 decembrie 2023 este supusă prevederilor generale în materia prescripţiei, urmând să fie prescrisă începând cu data de 28 iunie 2027, respectiv în termen de trei ani de la data începerii plăţii (27 iunie 2024).</p> <p>Plata dividendelor se va efectua prin intermediul Depozitarului Central (DC), astfel: pentru acţionarii ale căror interese sunt reprezentate de participanţii (bănci, custode sau brokeri) la Sistemul de compensare-decontare şi registru al Depozitarului Central – direct în conturile deschise la Participanţi; pentru acţionarii care acţionează în nume propriu – prin BRD, agent de plată desemnat de companie, care are încheiat un contract cu Transelectrica şi Depozitarul Central.</p> <p>Pentru acţionarii care figurează în evidenţele Depozitarului Central în secţiunea I a Registrului, respectiv persoane fizice/juridice/alte entităţi nereprezentaţi de participant, titulari de conturi curente deschise la BRD, care nu au optat anterior datei plăţii pentru plata dividendelor într-un alt cont comunicat Depozitarului Central/TEL, dividendele vor fi plătite automat în data plăţii prin virament bancar în conturile curente deschise la BRD, dacă datele de identificare sunt actualizate şi coincid la ambele entităţi, BRD şi DC.</p> <p>Transelectrica joacă un rol activ, fiind parte a strategiei de siguranţă naţională prin asigurarea infrastructurii necesare funcţionarii şi dezvoltării pieţei de energie electrică din România. În calitate de Operator de Transport şi de Sistem (OTS), Transelectrica asigura siguranţă în funcţionare a Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN) şi îmbunătăţirea permanentă a performanţei tehnologice şi adecvantei Reţelei Electrice de Transport (RET), îndeplinind standardele de calitate, garantând, în acelaşi timp, accesul reglementat la reţeaua electrică de transport, în mod transparent, nediscriminatoriu şi echidistant pentru toţi participanţii la piaţă.</p> <p>CNTEE Transelectrica deţine poziţia de monopol natural pe piaţă românească de energie electrică, fiind prima companie cu capital majoritar de stat listată la Bursă de Valori Bucureşti în cadrul programului „O piaţă puternică-Dezvoltarea pieţei de capital”.</p> <p>De la data listării la Bursa de Valori Bucureşti, 29 august 2006 şi până în prezent, compania a suferit modificări în structura acţionariatului şi în prezent statul român deţine 58,69% din acţiuni, în timp ce alţi acţionari au o pondere de 41,31% din capitalul social.</p>]]></content:encoded> </item> <item> <title>România are cea mai ridicată inflație din UE, a patra lună la rând. Cifre îngrijorătoare</title> <link>https://realitateafinanciara.net/romania-are-cea-mai-ridicata-inflatie-din-ue-a-patra-luna-la-rand-cifre-ingrijoratoare/</link> <dc:creator><![CDATA[E F]]></dc:creator> <pubDate>Fri, 17 May 2024 10:44:07 +0000</pubDate> <category><![CDATA[CUB]]></category> <category><![CDATA[Stirile Zilei]]></category> <category><![CDATA[inflatie]]></category> <category><![CDATA[romania]]></category> <category><![CDATA[UE]]></category> <guid isPermaLink="false">https://realitateafinanciara.net/?p=57606</guid> <description><![CDATA[Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a rămas stabilă, la 2,6%, în luna aprilie, însă România este, pentru a patra lună la rând, ţara cu cea mai ridicată inflaţie din blocul comunitar, arată datele publicate vineri de Eurostat. În luna aprilie, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost […]]]></description> <content:encoded><![CDATA[<p><strong>Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a rămas stabilă, la 2,6%, în luna aprilie, însă România este, pentru a patra lună la rând, ţara cu cea mai ridicată inflaţie din blocul comunitar, arată datele publicate vineri de Eurostat.</strong></p> <p>În luna aprilie, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Lituania (0,4%), Danemarca (0,5%) şi Finlanda (0,6%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (6,2%), Belgia (4,9%) şi Croaţia (4,7%).</p> <p>Comparativ cu luna martie 2024, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, inclusiv în România de la 6,7%, până la 6,2%, a rămas stabilă în patru ţări şi a crescut în opt state membre.</p> <h2 class="wp-block-heading"><a href="https://www.realitatea.net/stiri/actual/bnr-a-marit-prognoza-de-inflatie-pentru-finalul-acestui-an-de-la-47-la-49_664488865bcd3307d06ae369">BNR a mărit prognoza de inflație pentru finalul acestui an – de la 4,7% la 4,9%</a></h2> <p>În zona euro, rata anuală a inflaţiei a rămas stabilă la 2,4% în luna aprilie. În schimb, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 2,8% în aprilie, de la 3,1% în martie. Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a scăzut până la 2,7%, de la 2,9%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.</p>]]></content:encoded> </item> <item> <title>PNRR: Fonduri pentru România modernă și reformată!</title> <link>https://realitateafinanciara.net/pnrr-fonduri-pentru-romania-moderna-si-reformata/</link> <comments>https://realitateafinanciara.net/pnrr-fonduri-pentru-romania-moderna-si-reformata/#respond</comments> <dc:creator><![CDATA[Realitatea Financiara]]></dc:creator> <pubDate>Fri, 17 May 2024 10:33:34 +0000</pubDate> <category><![CDATA[Stirile Zilei]]></category> <category><![CDATA[intern]]></category> <category><![CDATA[pnrr]]></category> <guid isPermaLink="false"></guid> <description><![CDATA[Proiectul este gestionat de Ministerul Energiei, în calitate de coordonator de reforme și/sau investiții pentru PNRR]]></description> <content:encoded><![CDATA[<p> </p><p><img decoding="async" fetchpriority="high" src="http://platformarealitatea.net/index.php?r=open/file&id=6647394892209f55c73c1973" alt="Imagine" width="905" style="display:block;margin:10px auto;max-width:560px;max-width:100%;"></p><p>Sursa: <a href="https://realitateafinanciara.net">Realitatea Financiara</a></p>]]></content:encoded> <wfw:commentRss>https://realitateafinanciara.net/pnrr-fonduri-pentru-romania-moderna-si-reformata/feed/</wfw:commentRss> <slash:comments>0</slash:comments> </item> <item> <title>Indicele care determină nivelul de încredere a managerilor români în economie, la cel mai înalt nivel din ultimii 4 ani</title> <link>https://realitateafinanciara.net/indicele-care-determina-nivelul-de-incredere-a-managerilor-romani-in-economie-la-cel-mai-inalt-nivel-din-ultimii-4-ani/</link> <dc:creator><![CDATA[E F]]></dc:creator> <pubDate>Fri, 17 May 2024 10:14:10 +0000</pubDate> <category><![CDATA[CUB]]></category> <category><![CDATA[Infrastructura]]></category> <category><![CDATA[incredere]]></category> <category><![CDATA[screstere]]></category> <guid isPermaLink="false">https://realitateafinanciara.net/?p=57602</guid> <description><![CDATA[Valoarea indicelui Confidex, care determină nivelul de încredere a managerilor români în economie, a atins cea mai mare valoare măsurată în ultimii patru ani. Valoarea indicelui Confidex, care determină nivelul de încredere a managerilor români în economie, a atins cea mai mare valoare măsurată în ultimii patru ani, de 52,5, potrivit unui studiu de profil, […]]]></description> <content:encoded><![CDATA[<p><strong>Valoarea indicelui Confidex, care determină nivelul de încredere a managerilor români în economie, a atins cea mai mare valoare măsurată în ultimii patru ani.</strong></p> <p>Valoarea indicelui Confidex, care determină nivelul de încredere a managerilor români în economie, a atins cea mai mare valoare măsurată în ultimii patru ani, de 52,5, potrivit unui studiu de profil, citat de<a href="https://www.romania-actualitati.ro/stiri/economie/valoarea-indicelui-care-determina-nivelul-de-incredere-a-managerilor-romani-in-economie-la-cea-mai-mare-valoare-din-ultimii-4-ani-id193179.html" data-type="link" data-id="https://www.romania-actualitati.ro/stiri/economie/valoarea-indicelui-care-determina-nivelul-de-incredere-a-managerilor-romani-in-economie-la-cea-mai-mare-valoare-din-ultimii-4-ani-id193179.html"> Radio România Actualități.</a> Ponderea celor care se declară optimişti cu privire la starea economiei româneşti a urcat până la 34%, faţă de 26%, în semestrul precedent.</p> <p>Antreprenorii din domeniul serviciilor, IT-ului, construcţiilor şi comerţului sunt cei mai încrezători într-o evoluţie pozitivă a economiei româneşti. La polul opus, se regăsesc afacerile din agricultură, energie şi industrie.</p> <p>Majoritatea oamenilor de afaceri români declară că resimt dificultăţi din cauza noilor măsuri fiscale, precum eliminarea unor scutiri de impozit sau taxarea cu minimum 1% din cifra de afaceri a companiilor cu rulaje mari.</p>]]></content:encoded> </item> </channel></rss> If you would like to create a banner that links to this page (i.e. this validation result), do the following:
Download the "valid RSS" banner.
Upload the image to your own server. (This step is important. Please do not link directly to the image on this server.)
Add this HTML to your page (change the image src attribute if necessary):
If you would like to create a text link instead, here is the URL you can use:
http://www.feedvalidator.org/check.cgi?url=https%3A//realitateafinanciara.net/feed/
